Don Ernesto, ce bucurie sa va vedem sanatos!
Ma bucur de cateva zile de relaxare la casa mea de vacanta; de fapt, sunt aici de cateva saptamani. Clima este excelenta, este caldut si nu ploua. Dar sa clarificam un aspect – nu m-am pensionat, ci doar ma odihnesc!
Cum va simtiti?
Sunt fericit, impacat cu mine insumi, dornic sa ma bucur de viata. Am casa asta de 25 de ani si, de curand, am redecorat gradina, ceea ce a facut-o si mai frumoasa. in timpul verii i-am avut alaturi pe nepotii si stranepotii mei, care imi sunt foarte dragi.
In ultimele luni s-a tot zvonit ca sunteti foarte bolnav...
Sunt exagerari; slava Domnului, ma simt inca bine. Am 89 de ani si e evident ca nu mai am conditia fizica din tinerete, dar nu va grabiti sa ma ingropati! Pe de alta parte, nu imi refuz nimic, mananc si beau ceea ce vreau si chiar mi-am pastrat anumie vicii, cum ar fi fumatul: cateva trabucuri pe zi. E o minciuna faptul ca ma simt rau.
Desi spuneti ca va simtiti bine, in ultima vreme nu ati fost prezent la ceremoniile unde vi s-a decernat cate un premiu...
Printre motivele care m-au impiedicat sa asist la aceste ceremonii se numara schimbarea de clima si, mai ales, traficul din Ciudad de Mexico. Apoi, imi e destul de greu sa ma deplasez din sala pana pe scena si nici nu pot sta foarte mult timp in picioare. Trebuie sa am grija de mine insumi. In alta ordine de idei, nu-mi place sa dau interviuri la fiecare 5 minute, nici sa tot ofer explicatii legate de viata mea privata. Lucrurile s-au schimbat, in ziua de azi, la orice eveniment presa vrea cu orice pret sa te imortalizeze si nimanui nu-i pasa ca te poate lovi sau brusca. Asta nu inseamna, insa, ca nu apreciez premiile ce mi se ofera; am prieteni buni, precum Silvia Pinal, care merg si le primesc in locul meu.
Au existat niste zvonuri ca ati fi fost nemultumit de premiul Ariel (echivalentul premiilor Oscar in Mexic) pe care l-ati primit recent!
Era vorba de un mic detaliu: de pe statueta lipsea placuta cu numele meu si categoria la care mi se decerna premiul, pentru intreaga mea cariera. Daca ti-as arata statuia nu ai sti pentru cine e, nici ce reprezinta; ori au uitat sa-mi treaca numele, ori premiul nu era pentru mine (rade).
Ce parere aveti de faptul ca in Mexic au reluat de curand ”Dreptul la viata” (una din cele mai ecranizate povesti, versiunea mentionata aici nefiind cea difuzata de Acasa Tv – n.red.)?
Telenovela asta am produs-o in 1981 si am terminat lucrul la ea in martie 1982. imi amintesc ca am filmat in portul Veracruz si la o ferma din Xalapa. Cred ca a avut 190 de episoade a cate o jumatate de ora, iar regia a cazut in sarcina lui Raul Araiza. Pe atunci se lucra intr-un mod foarte diferit fata de cum se lucreaza azi, dura mai mult sa filmam un episod, mai ales cand era vorba sa iesim din studiouri. Eram avantajat de faptul ca exista un decalaj de cateva saptamani intre ce filmam si ce iesea pe post. imi aduc aminte ca filmam cu niste camere foarte grele, dar era ultimul racnet in materie pe atunci. Regula mea a fost dintotdeauna sa filmez cel putin 50 de episoade inainte sa lansez o telenovela, pentru a nu intra in panica daca mi se imbolnavea vreun actor sau intervenea alt impediment.
Ati vazut telenovela?
Am revazut ceva; apropo, asta e a doua versiune a povestii pe care am realizat-o! Prima a fost prin anii ’60, cu Enrique Lizalde. Da, imi place sa-mi revad telenovelele, pentru a-mi da seama daca fac fata trecerii timpului.
Si cum vi s-a parut?
Sincer sa fiu, mi se pare usor demodata, in sensul ca scenele dureaza mai mult, conform standardelor de acum 25 de ani. Daca ar fi fost dupa mine, telenovela ar fi trebuit editata pentru redifuzarea din 2006, insa jocul actoricesc al Veronicai Castro (interpreta Marķei Elena, mama care-si cauta copilul furat – n.red.) e excelent. Asi fi vrut sa realizez si o a treia versiune a povestii, dar altcineva mi-a luat-o inainte.
Ce alta telenovela a dumneavoastra v-ar placea sa fie reluata?
Fara indoiala, ”El Maleficio” (adaptarea pentru televiziune a celebrei serii de filme horror ”The Omen” – n.red.), preferata mea, dar si ”Muchacha italiana viene a casarse” sau ”Yo compro esa mujer”. E greu sa dai doar cateva nume cand ai produs atatea telenovele.
Ultima dumneavoastra telenovela a fost ”Barrera de amor”. Ce proiecte mai aveti?
Sunt in tratative cu Televisa si sper ca vom incepe lucrul pana la sfarsitul anului, dar inca nu stiu exact cum se vor desfasura lucrurile.
Ce i-ati cere lui Dumnezeu?
Sanatate, pentru ca vreau sa ajung la 90 de ani fara sa fiu o povara pentru nimeni.
Profil
Nume complet: Ernesto Ramirez Alonso
Porecla: El Senor Telenovela (Domnul Telenovela)
Data nasterii: 28 februarie 1917
Locul nasterii: Aguascalientes, Mexic
Copii: Tere, Juan Diego si Guadalupe, fiica adoptiva decedata intr-un accident de masina.
Cariera: a jucat in aproape 40 de filme artistice si peste 20 de telenovele. Cel mai apreciat rol al sau a fost Enrique din ”El Maleficio” (1983). Telespectatorilor din Romania le este cunoscut din ”imbratisari patimase” (2000) si ”intre iubire si ura” (2002), in care a avut roluri episodice.
Ca producator a realizat peste 120 de telenovele, filmand aproape fara intrerupere pana la inceputul anilor ’90. Ultimele sale productii au fost Barrera de amor (2005), Iubirea mea, pacatul (2004), Cealalta femeie (2002), El precio de tu amor (2000) si Labirintul pasiunii (1999).
Un zvon: Se spune ca noul sau proiect va fi un remake dupa Sor Juana Ines de la Cruz (1962), pentru care don Ernesto o vrea – din nou – pe Yadhira Carrillo, preferata sa in ultimii ani.
