Ti-ai facut stagiul militar in 1982 si ai fost la un pas sa fii trimis in razboiul din Insulele Malvine. Ce iti amintesti despre acea perioada?
Eu am fost combatant in clasa 62. Eram cam al treilea schimb dintre cei care se pregateau sa intre in lupta pe Insulele Malvine. La un moment dat, s-a spus: "Sa se pregateasca al treilea schimb." Din acel moment si pana cand s-a terminat razboiul, viata mea a devenit un fel de tortura cu picatura chinezeasca. Odata, am stat 48 de ore privind un perete, nemiscat, pentru ca au zis ca as fi fost un spion englez. Imi venise randul sa pazesc bombele si, la un moment dat, toate ceasurile bombelor au disparut. Atunci, m-au inchis intr-o camera, mi-au bagat o lumina puternica in ochi, de tipul celor din anchetele de la KGB, si ma intrebau incontinuu despre ceasuri. Apoi m-au intrebat daca stiu limba engleza si eu am spus ca o studiasem in scoala. In acel moment au devenit si mai siguri ca sunt spion englez. Noroc ca a intrat un caporal si a zis: "Gata, s-a rezolvat problema ceasurilor". "Si cum s-a rezolvat problema ceasurilor? Stiti?", "Da. Am trimis toate ceasurile la curatat si reparat la Rio Gallegos si am uitat." Lucruri de acest gen si neglijente de tot felul se intamplau de mii de ori. De exemplu, intr-o zi erau minus 25 de grade afara si noi am primit niste caciuli de iarna cu urechi care se prindeau deasupra capului. Toata iarna am stat cu urechile caciulilor ridicate, din cauza ca nu se daduse ordin sa le desfacem, si abia cand a trecut frigul ni s-a dat voie sa le lasam jos.
Tumbero, Sol negro, Botines. Aceasta este complexitatea in care te invarti?
Adevarul este ca eu ii confer aceasta complexitate mediului in care ma invart. Toate personajele pot deveni complexe in masura in care actorul le confera volum. Eu am in minte o definitie a lui Fellini in care spunea ca televiziunea este superficiala, dar nu in sensul ca institutia este superficiala, ci tot ce apare la televizor este superficial, pana la un punct. Aceasta superficialitate se poate contracara dandu-i un pic de volum. Poti da volum personajelor sau unei situatii. Daca ti se pare ca un personaj este pozitiv si nu mai ai ce-i face, inseamna ca este superficial. Daca un personaj este negativ si nu mai ai ce-i face, inseamna ca este superficial. Cel mai interesant este sa fie complex, pentru a putea iesi din ecran si telespectatorul sa se identifice cu el. In televiziune, totul capata o eticheta, mai devreme sau mai tarziu. Daca nu, cei din conducerea televiziunii devin nervosi pentru ca publicul isi pierde rabdarea.
De cand a aparut "Sol negro", eu sunt "nebunul televiziunilor". Mi-au pus si mie o eticheta pentru ca, daca nu se intampla asa, lumea se nelinistea si se intreba: Cine este Carlos Belloso?Habar n-am cine este. Atunci ce cauta aici?
E adevarat ca incertitudinea te nelinisteste?
Incertitudinea te nelinisteste, dar te si mobilizeaza. Cand nu exista nici o dezbatere este si mai bine pentru public. O spun ironic. Este mai bine pentru ca nu mai trebuie sa-si puna mintea la contributie. Eticheta le spune despre ce e vorba. Daca i se pune cuiva o eticheta in frunte, nici eu, nici tu nu mai trebuie sa gandim. Acesta este.
Lumea te cunoaste pentru realizarile tale in cinematografie, televiziune, teatru. Ce latura a lui Belloso a ramas necunoscuta?
Eu cred ca se cunoaste aproape totul despre mine. Eu sunt un artist si percep arta ca forma spirituala de exprimare si ca forma spirituala metafizica. Cred ca, atunci cand voi muri, voi continua sa fac exact acelasi lucru ca si acum, dar cu mortii. Sufletul meu va avea exact acelasi grad de intensitate si pasiune pe care il are aici. Cred ca exista o energie care isi schimba ambalajul, dar nu continutul. Imi place sa cred ca, atunci cand voi pleca de pe planeta asta, voi face acelasi lucru, dar in alt loc, poate mai frumos decat acesta. Nu m-am gandit niciodata ca voi muri si voi ajunge un nimic.
Ai vreo prejudecata care s-a confirmat cu timpul?
Eu am o problema cu oamenii politici. Sunt persoane lipsite de sensibilitate fata de ce se intampla cu adevarat in jur. Si am aceasta prejudecata inca de cand eram foarte tanar, si nimic nu ma va convinge sa mi-o schimb. Eu nu respect nici un om politic. Toti au doua fete sau ochii lor privesc in alta parte. Noi suntem responsabili pentru ca avem un sistem care nu ne convine. Eu nu cred in democratie.
Quique din S.O.S., viata mea! s-a nascut dintr-o compozitie proprie sau a fost ideea autorilor?
A fost ideea autorilor, in principal. Am avut o discutie cu regizorul si stia foarte bine cum arata personajul meu. S-a inspirat din relatia dintre La Tigresa Acuna, practicanta de box profesionist, si Ramón Chaparro, sotul ei, care a antrenat-o si a transformat-o intr-o campioana. Personajul meu are o conotatie proprie. Are o relatie marcata de complexul lui Oedip cu mama sa, si atunci s-au gandit la Dalma Milevos, care in afara ca este mama mea, seamana uneori cu o iapa. (rade) Quique este impulsiv, dar si foarte copilaros.
Ce-ti mai ramane de facut in domeniul actoriei?
Sa fac totul mai bine. De exemplu, intr-un timp, se faceau filme de groaza geniale, iar, de la un punct, au luat-o pe o panta descendenta. Eu cred ca putem face lucruri mult mai inspirate cu tehnologia de azi, si asta am de gand sa fac. Va voi surprinde tot timpul.
Carte de vizita:
Nume: Carlos Belloso
Porecla: El Vasquito
Data nasterii: 5 aprilie 1963
Locul nasterii: Munro
Zodie: Varsator
Inaltime: 1,74 m
Religie: nici una
Familie: doi copii, Bruno (10 ani) si Romina ( 5 ani)
Studii: Scoala municipala de Arta Dramatica din Buenos Aires
Stare civila: necasatorit
Primul job: intr-o dulgherie
Sport preferat: rugby
Un numar norocos: 17
O persoana iubita: mama
Un vis din copilarie: sa ajunga primul
Un defect: ranchiuna
O calitate: nici una
Masina preferata: Pontiac
Mancare preferata: scoici
O obsesie: oglinda
O temere: medicamentele
Cel mai greu moment: razboiul din 1982
Un vis: sa joace
O fraza: Nu exista rau pe care sa nu-l invingi prin bine!
Un viciu: sa manance cu mana
Iubeste: pe logodnica lui
Uraste: pe nimeni
Carte preferata: Fragmentos de Novalis
Actrita preferata: Rita Terranova
Un pariu cu el: sa-l joace pe Hamlet
O superstitie: cand i se zbate ochiul drept
Bautura preferata: Coca-Cola
Scriitor preferat: Novalis
Premii: doua premii Martin Fierro pentru realizarile din televiziune, doua premii ACE pentru realizarile din teatru
Filmografie selectiva: Campeones (1999), Felicidades (2000 - film), Tumberos (2002), Culpables (2003), Sol Negro (2003), Peligrosa obsesion (2004 – film), Botines (2005), Ambiciones (2005), Mujeres asesinas (2005), SOS, viata mea! (2006)
"TOATE PERSONAJELE POT DEVENI COMPLEXE IN M+SURA IN CARE ACTORUL LE CONFERA VOLUM."
